O echipă de cercetători care lucrează la Universitatea Humboldt din Berlin, a măsurat mai multe aspecte ale răspunsului de gâdilat la oameni și a dezvoltat o teorie pentru a explica de ce oamenii nu se pot gâdila singuri. În lucrarea lor publicată în revista Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences, grupul descrie studierea reacțiilor fizice la gâdilat la mai mulți voluntari.
Gâdilatul ocupă un loc special în răspunsul mamiferelor – nu pare să servească unui scop. Oamenii nu sunt singurele creaturi care experimentează gâdilatul – delfinii, cimpanzeii, câinii și șobolanii au un răspuns la gâdilat. În toate grupurile, răspunsul este aproape același – există un moment de percepție urmat de un zâmbet și apoi de un râs.
În acest nou studiu, cercetătorii și-au propus să afle mai multe despre gâdilat. În acest scop, au recrutat 12 voluntari.
Fiecare dintre voluntari s-a așezat pe un scaun cu picioarele descoperite, pentru a avea acces ușor un partener care era „gâdilatorul”. Înainte de gâdilat, voluntarilor li s-a dat timp să se cunoască un pic. Cercetătorii au filmat acțiunea și cu camere GoPro – una orientată spre față, cealaltă spre partea corpului care trebuie gâdilată.
Studiind videoclipurile, cercetătorii au descoperit că, așa cum era de așteptat, prima reacție la gâdilat a fost o schimbare a expresiei faciale. Un zâmbet a început să se formeze la aproximativ 300 de milisecunde, urmat foarte îndeaproape de o schimbare a respirației. Apoi, 200 de milisecunde mai târziu, au început vocalizările, în general sub forma unui râs. Pe măsură ce a urmat gâdilatul, cercetătorii i-au cerut persoanei care era gâdilată să evalueze cât de intense erau senzațiile pe care le simte. Cercetătorii au descoperit că, așa cum era de așteptat, voluntarii au descoperit că picioarele sunt cele mai sensibile. Ei au descoperit, de asemenea, că, pe măsură ce gradul de gâdilat a crescut, la fel a crescut și volumul de râs.
Cercetătorii au efectuat același experiment a doua oară, dar la a doua încercare, le-au cerut voluntarilor să se gâdile în timp ce erau gâdilați de partener. Au descoperit că acest lucru a dus la reducerea semnificativă a gâdillului administrat de partenerul lor.
Cercetătorii recunosc că încă nu au idee ce se întâmplă cu sistemul nervos atunci când apare gâdilatul, dar teoretizează că motivul pentru care oamenii nu se pot gâdila singuri este următorul: creierul trimite semnale care inhibă gâdilatul atunci când inițem noi acțiunea – altfel, oamenii ar chicoti atunci când își pun șosete sau se scarpină.
Articol preluat de pe Medical Xpress.